Prin pădurea bookmark-ului/Trece blogul Radului (vechi cântec de vitejie)

„Însă Radu n-asculta/ Blogul şi-l împodobea” (măi Leano...)

La mai bine de un an jumate după ce am slobozit acest blog şi după mii de insistenţe adresate altora să facă la fel (nu să-i facă felu') avui, în sfârşit, o mulţumire: vlăstarul familiei, tânăra beizadea Radu şi-a deschis şi el prăvălie de impresii: Blog de jur-împrejur.
Autorul, un tip interesant, dar retras, impetuos, dar calm, este Viteazul-cu-o-mie-de-nume: Radu, Rădoi, Răducan (de la Bubu), Ţâgan (de la tata), Răducu (de la mama), Păcăliţă (Bica), Maimuţoi (iar tata), Miau (Mâţa). Le poartă, pe fiecare dintre ele, cu demnitate, aşa cum orice bilet de tramvai poartă cota de TVA.
Nu ştiu ce l-a făcut să scrie. Îl ştiu că e supărăcios, aşa că voi încerca să subţiez ironiile (dar nu-mi cereţi imposibilul!), sperându-i (nu ştiu dacă v-a plăcut chestia asta) să-l ţină cât mai mult, pentru că are ale naibii de multe chestii de spus, cele mai multe frumoase, altele uimitoare, iar unele de-a dreptul imposibil de mature.
Primul post pe blog l-a scris despre pasiunea lui pentru muzica rock, cea adevărată (mai am puţin şi-i scot Metallica din cap). Asta ţine de caracter şi de ADN. A învăţat acorduri la chitară singur, după lecţiile de pe youtube. Culmea e că îi ies foarte bine. Iar asta ţine de voinţă. Îmi place de tipu' ăsta. (Băiatu' lu' tata!)

De pe mail: Romania nu intra in programul Rabla?

Stare tehnică:
Are probleme cu alimentarea, o mică defecţiune la mecanismul de direcţie, că nu ţine linia dreaptă, şi merge cam înfrânată. Cutia de viteze e blocată în marşarier. Este înmatriculată în Europa, cu numere provizorii, se mai poate circula cu ea maxim o lună.

Istoric:
Este fabricată acum 2000 de ani, sub licenţă romană. A fost avariată în repetate rânduri. Prima dată a fost condusă de nişte ciobani, dar au mai călărit-o şi alţii. A fost reparată numai cu piese second hand, aduse de pe la turci. O perioadă a fost condusă bine de nişte nemţi, Carol I şi Ferdinand, dar apoi a încăput iarăşi pe mâna unor idioţi care au băgat-o prin toate gropile.
Exteriorul a fost vopsit în 1989, dar interiorul este încă plin de rugină. A mai avut câteva reparaţii capitale, în 1600, 1859 şi 1918, dar a mai şi pierdut o parte din piese.

Combinaţii:
Predau leasingul, mai sunt de plată la ea câteva zeci de rate FMI. Accept şi variante de schimb cu o ţară similară din Africa , oricât de mică ar fi dar să funcţioneze.

De ce o vând:
Sincer să fiu, o vând că m-a lăsat în drum şi nu mă pricep la ea. Plus că îmi consumă cam mult, şi ca s-o repar mă costă cât nu face. Oricum, eu n-am permis de conducere pentru categoria asta de ţară, aşa că să o conducă cine s-o pricepe. Dacă nu o vrea nimeni, o dezmembrez şi o vând pe bucăţi. E păcat de ea, vă spun. Sper să o ia cineva care ştie să o aprecieze. 

Land Of Choice comunist

Sau despre ce au fost în stare să facă incompetenţii ăia de comunişti în 20 de ani. Cum a fost posibil să vindem tot ce au făcut românii în comunism şi să ne aflăm în asemenea criză, acum, după 20 de ani de democraţie?

RUMANIA

Click pe poză pentru filmuleţ.

Pe locul întâi, săptămâna aceasta...

Aproape tot aprilie şi prima săptămână a lui 1985 trecuseră cu dominaţia de patru săptămâni consecutive, ca Number One în Billboard a lui We Are The World.

După care lumea i-a dat coroana timp de o săptămână Madonnei, cu Crazy For You. Madonna se afla în paradisul muzicii pop, după ce cunoscuse deja ambrozia cu Like a Virgin şi Material Girl.
Au urmat, apoi, Simple Minds - Don't You (Forget About Me) şi Wham - Everything She Wants.
Ajungem apoi la data de 8 iunie, exact acum 25 de ani, dată la care Tears for Fears devin stăpânii muzicii pop pentru două săptămâni cu superhitul Everybody Wants To Rule The World.
În acea săptămână, în Top Ten, adunau sentimente din partea publicului şi Wham, Billy Ocean, Brian Adams, Howard Jones şi Simple Minds.
Pe locul 10, cel care este actual şi astăzi, în playlist-urile radio: Walking On Sunshine, cu Katrina And The Waves.

Anii ’80 erau în toi şi produceau diamante pe care n-au reuşit să le întunece urmatoarele decenii. Vor fi idolii lumii, în săptămânile următoare, Phil Collins, Duran Duran, Dire Straits, Whitney Houston, A-Ha, Lionel Richie şi mulţi alţii.
În anul acela, 17 ani era o vârstă la care viaţa avea miliarde de culori, străluciri, senzaţii şi răbufniri, iar liceanul dintr-a unşpea asculta topul sâmbătă seara la Europa Liberă, printre zgomote şi bruiaje, dar fericit când Andrei Voiculescu anunţa Number One Across The Nation:

Hot Hundred Top Ten, la 8 iunie 1985: aici.