Nana Mouskouri renunta la pensia de europarlamentar

Cantareata greaca Nana Mouskouri a anuntat ca va renunta la pensia sa de europarlamentar, data fiind situatia financiara dificila prin care trece tara sa. "Renunta la pensie, atat timp cat dureaza criza financiara in tara mea", a spus cantareata cu o cariera muzicala de mai bine de cinci decenii si sute de milioane de discuri vandute in intreaga lume. Cariera politica a Nanei Mouskouri este mai putin cunoscuta, insa din 1994 ea a fost aleasa membra a Parlamentului European. A demisionat in 1999 cand, datorita convingerilor sale pacifiste, a refuzat sa sprijine razboiul din fosta Iugoslavie.

M-am gândit să fiu un director bun

După cum m-au felicitat unii, de vreo două zile sunt director general. Nu intru detalii cum şi de ce, deocamdată. Faza e că, în mărinimia celui miluit de curând cu funcţie mare, m-am gândit că trebuie să fiu cât mai omenos şi mai amabil cu persoanele fizice.
Întâmplarea face să primesc vizita unei doamne puţin mai în vârstă, al cărei chip plin de nefericire m-a impresionat din prima. Dorea eşalonarea unei datorii de vreo 2 mii de lei. Chem colegul de profil şi îi cer ajutorul în favoarea doamnei. Mi se răspunde că i s-a eşalonat deja trebuind să achite pe parcursul unui an întreg. Îi zâmbesc fericit doamnei, mulţumit că e aşa uşor să rezolvi problemele sociale. Surpriză: doamna nu e deloc fericită, ba chiar s-a înnegurat puţin. „De ce?” – „Am pensie mică”. „Locuiţi singură?” – „Singură, maică...”. „Chiar n-aveţi pe nimeni?” – „Am, dar sunt plecaţi.”
Ce oameni răi, mă gândesc. Să-şi lase mama să trăiască greu, dintr-o pensie mică. „Dar unde sunt?” – „Unul stă cu mine”, „Da’ nu munceşte?” – „Nu, că-i bolnav.”, „Da’ ce boala are?” – „Nu ştiu.”
Mirat că mama nu ştie ce boală gravă are un copil care nu poate munci din cauza asta şi care locuieşte împreună cu ea cer detalii. „Păi, nevastă-sa tre’ să ştie”. „Dar nevastă-sa unde lucrează?” – „Nu lucrează”.
Îmi zic în sufletul meu abătut: dacă fac o pomană, s-o fac până la capăt: „Doamnă, eu am nevoie de femei de serviciu, de îngrijitori necalificaţi. Le dau salariu şi aveţi de unde plăti. Trimiteţi-i la mine să le dau de lucru!”
Nu e înălţător momentul?
- NU!
Doamna sare ca arsă de parcă i-am propus să servească o etnobotanică: „Nu vreţi să mă ajutaţi! Mă duc în audienţă la primar! Mă duc la Bucureşti! Vă dau la denea!”

P.S. Am povestit cazul pentru că efoarte rar. Cei mai mulţi sunt bucuroşi pentru ajutor şi sunt recunoscător pentru colaborarea lor. M-a stupefiat lipsa de înţelegere şi reacţia violentă la descoperirea tentativei. Paguba e a mea, pentru că va trebui să fiu circumspect până să acord întreaga bunăvoinţă. Deşi sunt unii aşa de profesionişti....

Week-end în locul unde nu contează lucrurile mici

Ciobănescul Crai şi Radu „Marele-Prieten-Al-Animalelor” într-un mic moment de duioşie. Crai este câine de pază şi nu tolerează străinii. Radu este prea puţin impresionat de asta.

Faptul că-l cunosc pe prietenul lui Crai (fiind şi rude, ca să zic aşa), mă face şi pe mine tolerat, adică zgârieturile de pe şale le-am căpătat doar din afecţiune.

M-am gândit că zăpada este doar o altă formă a razelor soarelui, dar n-am avut curajul să mă aştern la plajă. Poate mai încolo...

Nu ştiu de ce a ieşit aşa albastru. Poate din cauza focului de la grătar. Sau a producţiei de vin nou fetească-grasă-otonel din viile Cotnarilor, de care nu s-a atins nici urmă de substanţă de tratare.

A urmat ceva indescriptibil: Eric Clapton, Jimi Hendrix, Lynyrd Skynyrd, Jethro Tull, restul...