Primul contact online pentru sesizări şi consultaţii privind problemele asociaţiilor de proprietari

Mulţi dintre proprietarii pe care îi administrez în calitate de director executiv la Termo-Service se plâng că ajung mai greu să comunice cu mine din diferite motive: se află la serviciu în timpul zilei, sediul nostru este prea departe (în Bularga), linia de centrală telefonică este ocupată mult timp etc. De multe ori, în controlul pe care îl fac pe la blocuri se mai găsesc persoane care profită de moment să-mi comunice probleme care persistă de ani de zile şi nu au putut fi comunicate sau nu s-au rezolvat până la capăt.
M-am gândit la cea mai simplă cale, utilizată de majoritatea celor care lucrează la birou, cu calculator conectat la net: messenger. Şi eu îl folosesc des, pentru foarte multe motive. În primul rând e gratis, în al doilea rând pot comunica mai bine decât cu telefonul, că răspund la mesaj atunci când pot şi nu trebuie să stau cu mouse-ul la ureche tot timpul. Apoi, se pot transmite date în timp real, lucru pe care nu-l pot face cu celelalte mijloace. În plus, mesajele pierdute mă aşteaptă cuminţi, să le citesc şi să le răspund.
De un lucru îmi pare rău: că nu mi-a venit ideea asta mai devreme, pentru că aş fi putut economisi timpul clienţilor şi al meu. De el se pot folosi toţi proprietarii de apartamente din administrarea Termo-Service, care doresc să afle detalii despre lista de plată şi cheltuielile de întreţinere, care au nelămuriri sau care doresc să anunţe defecţiuni la reţelele de apă rece, caldă, canalizare sau încălzire. Pot, de asemenea, să mă contacteze cei care doresc să se informeze privind oferta noastră, chiar dacă nu sunt administraţi de noi.
Ca să concluzionez: pot fi găsit zilnic, pe yahoo messenger cu id-ul: tudor.tudose la care răspund imediat dacă sunt la birou, sau mai târziu, dacă sunt pe teren. În funcţie de natura problemei, mă pot deplasa, în cel mai scurt timp, în orice loc din oraş, pentru a vedea la faţa locului cum arată problema.
Desigur, pot apărea şi unele mesaje răutăcioase, din partea unor „glumeţi”, dar le voi ignora cu condescendenţă. Rezultatele pozitive sunt mult mai importante decât micile răutăţi.

Nu uitaţi: tudor.tudose vă rezolvă problemele asociaţiei!

UPDATE: Mulţumesc EVENIMENTUL şi INFORMATIASI.RO pentru sprijinul dat îm mediatizarea acestei măsuri.

Să vină Moş Crăciun la voi cu un sac mare de cadouri!

Istrate – preşedinte la PSD?

Nea Mardare bate la fund mulţi analişti politici şi politologi. De fapt, nici nu ştie ce-s ăia şi, dacă ar vedea vreunul în faţă, nici nu l-ar recunoaşte. Asta, dintr-un motiv foarte simplu: nea Mardare îşi face propriile opinii fără să se uite în gura celor care disecă politica şi-o împart pe categorii, gesturi şi atitudini. El nu se uită la dezbteri, iar la ştiri e atent doar la accidente, can-can şi sport.
Cu toate acestea, e la curent cu tot ce se întâmplă pe marea scenă naţională şi îi ştie cam pe toţi, fie ei politicieni, fotbalişti, cântăreţe sau interlopi. Pe toţi îi ştie. Ştie ce fac şi cu cine, ştie ce au de gând să facă şi, mai ales, cu ce scopuri au.
Când mă vede că mă întorc de la serviciu (mă vede tot timpul, că postul lui de observaţie e pe treptele scării), mă informează: „Ai văzut ce a slăbit Andreea Bănică?” sau „Băsescu o să dea afară PSD-ul din guvern până în octombrie.” Până acum vreo lună nu l-am băgat în seamă, cum nu bagi în seamă un câine blând aflat la peste 50 de metri. Într-o zi, cam înainte de turul 1, îmi spune că bătălia se va da între Băsescu şi Geoană, deşi Antonescu va face o mare surpriză. Îi zic că asta ştie toată lumea, dar el îmi răspunde că Geoană şi Antonescu se vor alia pentru turul 2. Zic: „Să fie cu noroc!” şi rămâne să constat că are dreptate.
Înainte de turul 2 cu o zi-două, îmi spune: „Băsescu iese preşedinte”. „Ei, aş”, mă fac eu neîncrezător. „Ai să vezi” face el sigur de el. „A dat un pumn în barbă unui copil, alţii fac puşcărie pentru asta. Poporul va sancţiona...” „Stai liniştit, băiatul era cam golănaş. La ăştia chiar e sănătos să le mai dai câte-o scatoalcă” mimează el gestul cu aerul unuia care nu scapă nicio ocazie să mai predea puţină educaţie copiilor cartierului. „Da’ atunci de unde ştii?”, fac eu arţăgos. „A fost aseară la OTV”. „Şi?”, întreb eu nedumerit. „A dat premiu o maşină, şi-a luat şi el o sticlă de vin. Toţi l-au apreciat.”
Pe limbă îmi stau câteva cuvinte care să-l trimită la locul lui. Norocul meu că mă abţin. Lunea următoare aveam să aflu că a avut dreptate.
De curând iar nu-mi dă pace: „Vă trebuie alt şef la partid!”. Îl rog să nu se mai amestece, că astea sunt treburi de oameni mari. Îmi zice: „Ştii ce, vorbesc despre ce vreau eu, că n-am murit degeaba în decembrie ’89.” Bănuiesc că asta tot de la televizor i se trage. Mai calm, îl iau deoparte: „Şi cam care zici că ar fi bun pentru treaba asta?”. „Nu ştiu, asta e treaba voastră să hotărâţi. Da’ eu pot să-ţi spun cum trebuie să fie ca să ştii unde să cauţi.”
Pe scurt îmi prezintă o listă de însuşiri pe care mi le argumentează apăsat, cu exemple din lumea lui apropiată. „Trebuie să fie unul băţos, să se teamă ăilalţi de el. Când zice el ceva să rămână hotărât. Trebuie să-l ajute şi faţa. Să aibă mutră de om înfipt. Eu am fost şofer de director pe vremea înainte şi ştiu cum se conduce. Când dă cu unul de pământ să nu se mai scoale ăla de jos. Asta de faţă cu toţi ca să fie de exemplu. De aia îl trântea Băsescu pe Tăriceanu, că ştia că ăla nu comentează. Dacă nu comenta el, nu comentau nici ailalţi. Acuma, nici prea dur nu e bine. Din când în când trebuie să-i mai sune pe ăia de sub el, să le mai zică un „La mulţi ani” de ziua lor, să creadă ăia că-i iubeşte şi să se laude la alţii.”
Mă întreb dacă a ochit pe cineva în partid aşa şi încearcă să-mi sugereze un nume. Zice: „Da’ tre’ să fie şi distractiv, aşa la petreceri. Să bea un pahar, să danseze doamnele, să mai spună un banc. Apropo, vrei să-ţi zic un banc cu Geoană?”. Îl refuz politicos şi încerc să limitez expunerea. Nu merge, că nea Mardare a ajuns într-un punct cheie: „Vă trebuie unul ca Istrate.”
Cine e Istrate? Nea Mardare şi alţi câţiva de teapa lui şi-au constituit o gaşcă de dimensiuni respectabile, pe care o întreţin cu tot felul de acţiuni: ei hotărăsc când se taie iarba, unde se pun pubelele, cine e cel mai bun la table, cine are voie să pună afişe electorale şi aşa mai departe. Că are sau nu treburi importante de făcut, gaşca se reuneşte aproape fără excepţie la o crâşmă de cartier, unde au loc dezbaterile. La cât sunt de năvalnici (nea Mardare urcă în spate aproape 70 de anişori, da’ nu se dă deoparte), nu pot rămâne împreună fără un şef zdravăn. Acesta e Istrate. El le dă ora de adunare, el hotărăşte când vine următorul rând de şpriţuri, el le împarte pijamalele şi tot el îi mai altoieşte pe cei certaţi cu disciplina grupului.
„Ca să-l baţi pe Băsescu, trebuie să fii la fel ca el, da’ de două ori mai rău. Când te face el corupt tu trebe să-l faci bandit. Când zice el că eşti comunist, tu trebe să-l faci de-a dreptul nazist. Când propune el două dame pentru funcţii de ministru, tu vei propune patru ministre: Nikita, Eva Kent, Sexy Brăileanca şi eleva-porno. Îţi dai seama câtă treabă dai presei? Şi neapărat, în fiecare seară, la Dan Diaconescu. Să vorbească cu poporul, cu maneliştii”. „ Bun, da’ criza?” – „Dă-o naibii de criză, cine mai are nevoie de ea? Istrate, preşedinte!”

De ce n-am semnat procesul verbal

Am înţeles că mulţi s-au întrebat de ce n-a semnat Tudor Tudose procesul verbal cu rezultatele alegerilor din judeţul Iaşi. Răspunsul e simplu: nu am avut convingerea că rezultatele obţinute la turul 2 sunt reale şi corecte.
Să mă explic:

1. Secţiile speciale. Mi s-a părut extrem de ciudat că alegătorii din secţiile speciale au votat într-o proporţie covârşitoare cu unul dintre candidaţi – Traian Băsescu. Media pe secţiile „normale” este echilibrată între candidaţi. Numai în secţiile speciale Băsescu obţine victorii categorice. E ca şi cum toţi cei aflaţi în altă localitate în ziua alegerilor se gândesc deodată ce ţară minunată, ce guvern minunat, ce trenuri minunate, ce şosele minunate, ce viaţă studenţească minunată dar, mai ales, ce preşedinte minunat avem. Pentru că altfel nu-mi explic o diferenţă categorică a opţiunilor pentru cei care au călătorit cu trenul/autobuzul/maşina/avionul în duminica votului sau au coborât din camera de cămin până la secţia de votare pentru a-şi exprima adeziunea. Sigur că susţinătorii PD-L vor veni cu argumente: aţi avut acces la CNP-urile votanţilor din secţiile speciale! Da, dar n-am avut acces la LISTELE PERMANENTE DE LA SECŢIA DE DOMICILIU! Cu ce să confrunt CNP-ul? Cum aflu că alegătorul n-a votat şi în secţia de domiciliu? Asta este o verificare pe care numai BEC sau Curtea Constituţională poate s-o facă, şi nu membrii partidelor care au fost în secţiile de votare.

2.Am informaţii despre cazuri în care cetăţeni imobilizaţi la pat, care nu s-au mişcat din casă de ani de zile şi n-au primit nici urna mobilă apar ca votanţi pe lista electorală. I-au descoperit vecinii, care le cunosc situaţia, dar au venit să ne sesizeze doar după ce au văzut la televizor că se pune problema fraudei. Altfel s-ar fi minunat şi acum de asemenea lucru ciudat.

3.Pe lângă cei aflaţi acasă, la pat, mai sunt şi cei internaţi în spitale care au dat buletinele unor persoane pe care le ştim că simpatizează PD, împreună cu declaraţii pe proprie răspundere că nu au mai votat în alta secţie. Li s-a promis că va veni urna mobilă. Au înghiţit perfuzii toată ziua de duminică trăgând cu ochiul la uşă să vadă dacă nu vine cumva urna mobilă, să voteze şi ei. N-au mai apucat să voteze. Sau au votat alţii în locul lor. Să mă explic: Pentru urna mobilă, bolnavii din spitale pot face cerere doar dacă spitalul este în raza secţiei de votare la care sunt arondaţi ca domiciliu. Caz foarte rar. Se face cerere la care se anexează documentele medicale, însă în niciun caz declaraţii pe proprie răspundere că nu au mai votat la altă secţie. Aceste declaraţii sunt cerute doare de secţiile speciale. CARE NU AU URNĂ MOBILĂ!

4.Sunt informat că într-o localitate din judeţ poliţiştii l-au prins pe un individ care avea asupra sa mai multe cărţi de identitate. Le-au confiscat şi n-am mai auzit nimic despre cazul ăsta. De ce ar umbla cineva cu mai multe cărţi de identitate în buzunar, în ziua votului? Erau cumva false? Avem o situaţie precum cei 400 de basarabeni care locuiau toţi într-o casă?

5.Reclamaţiile cu mită electorală de la Plugari şi din alte localităţi, pe care le-am adresat BEJ au fost urmate de autodenunţuri ale unor persoane care recunosc că au primit diferite bunuri cu însemnele PD-L: mantăi de ploaie etc. Au venit să se autodenunţe tot după ce au văzut la televizor suspiciunile de fraudă.

6.Prefectul a condus de o manieră cel puţin inexplicabilă activităţile electorale, printre lucrurile dubioase fiind: includerea pe lista cu persoane ce urmau a fi desemnate preşedinţi de secţii de votare a unor simpatizanţi PD-L. Deşi respectivii aveau pe casă ditamai bannerul cu Băsescu, sau existau documente că au reprezentat PD-L la alegeri, BEJ a hotărât cu majoritate că omul este apolitic şi poate conduce o secţie de votare. Asta ca să răspundem şi unor imbecilităţi portocalii după care eu aş fi maniput politic BEJ.
De asemenea, prefectul recunoaşte public faptul că a asistat la numărătoarea voturilor dintr-o secţie a comunei Bivolari în care, culmea, Băsescu a obţinut mai multe voturi decât Geoană. În acest caz legea este clară: la numărare participă numai membrii secţiei şi observatorii. Din câte ştiu prefectul nu este nici una nici alta, nici el nici persoana blondă care l-a însoţit. Cum e posibil să calce în asemenea hal prevederile legale şi, mai ales, cu ce scop? Prefectul nu are atribuţii în ce priveşte votarea şi numărarea, ci doar în asigurarea logisticii. Altfel spus este un fel de magazioner al alegerilor.

Iată, dar stimaţi analişti din media şi societatea civilă (voi reveni cu nişte puncte de vedere şi faţă de acest subiect) de ce n-am semnat procesul verbal. În afară de faptul că orice membru al biroului electoral exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat şi răspunde pentru asta, conştiinţa mea a contabilizat mult prea multe nereguli şi semne de întrebare pentru a-şi asuma fără rezerve un rezultat electoral. Sper că instituţiile cu atribuţii în verificarea acestor situaţii vor lua măsurile necesare pentru clarificarea tuturor suspiciunilor.

P.S.1. Nu-mi dă pace o idee: dacă unii au avut cărţi de identitate false, în baza cărora au votat duminică şi le mai au în continuare înseamnă că pot face orice demersuri oficiale în numele celui căruia i-au substituit identitatea: credite pe sume mari, garanţii bancare, chiar şi vânzarea unor proprietăţi – apartamente, case, terenuri, maşini etc. Chiar n-aş vrea să văd un bătrân paralizat scos afară din casă pentru că unul i-a vândut averea pe baza unui buletin fals.
P.S.2. Cărţile de identitate sunt emise de unităţi specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Care minister nu are ministru. În schimb este foarte ospitalier cu vreo patru „grei” din PD-L care l-au vizitat imediat după alegeri, pentru o „gustare mică de tot”. Oare n-oi fi votat şi eu prin vreo secţie specială?