La nivelul Iașului, PSD a învins PD-L cu un scor zdrobitor. De neașteptat, după rezultatele de acum jumătate de an, la alegerile parlamentare. Evident că e greu să disociezi procentele datorate votului politic de cele aduse de individualismul candidaților și, la drept vorbind, nici nu-mi propun asta azi. Mă mai bucur de victorie.
Câteva lucruri trebuie lămurite la cald. PSD a fost în competiție cu toți ceilalți candidați, independenți sau pe liste, competitori, cum li se spune. PSD a candidat în cadrul unei alianțe înregistrate legal și recunoscute oficial: PSD + PC. N-am auzit ca PD-L să fi avut alianța PD-L + EBA. Au fost candidaturi separate, deși se știa că separația e doar de formă, iar candidatura Elenei Băsescu are două argumente: primo - să închidă gurile intelectualilor de dreapta și ONG-urilor politice din sfera PD-L, arătând că mezina Băsescu se poate duce în fața electoratului într-o candidatură individuală, ceea ce nu pot face Monica Macovei și Alina Mungiu și secundo - numele Băsescu este brand politic și aduce voturi indiferent cine ar candida cu numele ăsta, fapt care ar trebui să aducă la ascultare portofelele portocalii.
Dacă am fi sinceri până la capăt, am recunoaște că Elena Băsescu pe lista PD-L ar fi dus scorul partidului său spre 25%, tocmai din considerentele despre care vorbeam. Decizia candidaturii politice EBA a fost generată tocmai de conflictul dintre Băsescu și fundamentaliștii PD-L. Mai mult decât atât, mare parte din procentajul care depășește norma care îi dă voie să primească mandat se va redistribui către celelalte partide, în principal către PSD. Știm că e puțin, dar mulțumim și pentru atâta. Ca atare, a aduna voturile PD-L cu cele ale mioriței reîntoarse în turmă este o dovadă certă că prostia nu doare.
În altă ordine de idei, campania a însemnat pentru PSD și pentru Cătălin Ivan un efort puternic și obositor. Aseară, Cătălin nici nu mai avea puterea să se bucure. E adevărat că și în ultimele zile era atât de istovit încât i se părea că s-a robotizat. E tânăr și se va reface repede, pentru că trebuie să-și ia biletele de Bruxelles. A mai animat campania panoul în care Căălin apărea de două ori, precum și stegulețul în car era agățat cu capul în jos. În ambele cazuri suntem recunoscători presei și blogerilor care, în mod cu totul gratuit, au consimțit să promoveze imaginea tânărului nostru candidat, într-o campanie lipsita de alte picanterii.
Campania n-a avut un ecou extraordinar în rândul publicului, în mare măsură din cauza lipsei de proximitate a efectelor, calitatea de europarlmentar neavând, în conștiința publică, rezonanțe legate de pensii, prețuri sau locuințe pentru tineri. PNL chiar a preferat să sacrifice interesul legat de obținerea posturilor de eurodeputat în favoarea celui de a-l promova pe Crin Antonescu, nou președinte de partid și tânără speranță liberală pentru prezidențialele de la sfârșitul anului. Ce a obținut, s-a văzut. Cu 15% opțiune de vot ar trebui să facă serios analiza guvernării Tăriceanu și să hotărască cumva soarta baronilor de tip Fenechiu.
M-a surprins (mai curând neplăcut) creșterea partidelor extremiste, iar motivul se leagă în principal de Laszlo Tokes si Gigi Becali. Mă îngrozește gândul că în fața lor va fi un cartonaș pe care va scrie: România. Becali ar trebui să mulțumească celor care l-au arestat, că altfel, numai cu rezultatele lui Lăcătuș, nu cred că ar fi ostoit pohta ce-a pohtit Vadim.
Am, totuși, un regret: Cătălin Turliuc. A demonstrat că este un candidat capabil, în ciuda acuzațiilor la care a fost supus și merita un loc mai în față pe lista partidului său. Cred, chiar, că e mai bun decât Norica Nicolai, mătușa nepoatei care votează legi ilegal. Am fi avut doi deputați de Iași și o nouă față a politicii locale.
Mult succes Cătălin Ivan și ai grijă lângă cine te așezi în bancă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu