La 25 Mai 2009, 46 de redactori-sefi si jurnalisti de marca din 19 tari au adoptat si semnat la Hamburg “Carta Europeana a Libertatii Presei”.
In 10 articole, Carta formuleaza principii pentru libertatea media fata de interferente ale Statului – in special pentru dreptul la protectie fata de actiunile de supraveghere, interceptari ale comunicatiilor, a perchezitiilor redactiilor si a computerelor, cat si dreptul la liberul acces al jurnalistilor si al publicului la orice surse de informatie, nationale sau internationale.
Obiectivul vizat este obtinerea aplicarii acestei Carte in toata Europa si de impunerea adoptarii ei ca o conditie in cadrul negocierilor de largire a UE.
Jurnalistii din toate regiunile Europei vor putea sa invoce aceasta Carta in cazul unor conflicte cu Statul sau cu institutii aflate sub influenta Statului si sa revendice sprijinul colegilor din celelalte tari.
Carta Europeana a Libertatii Presei
Art. 1 Libertatea presei este vitala pentru o societate democratica. Autoritatile statului trebuie sa o sustina si sa o protejeze, sa respecte diversitatea media jurnalistica in toate formele sale de diseminare, cat si in misiunile sale politice, sociale si culturale.
Art. 2 Cenzura este strict interzisa. Trebuie sa existe garantii ca jurnalismul independent, in orice media, este liber de persecutii, represalii, interferente politice sau de reglementare ale statului. Statul nu va supune unui proces de autorizare presa si media online.
Art. 3 Dreptul jurnalistilor si media de a aduna si disemina informatii si opinii nu trebuie sa fie amenintat, restrictionat sau sanctionat.
Art. 4 Protectia surselor jurnalistice trebuie strict respectata. Orice tip de perchezitii ale redactiilor sau altor locatii ale jurnalistilor, cat si supravegherea jurnalistilor sau interceptarea comunicatiilor acestora, cu scopul de a identifica sursele de informare sau de a viola secretul redactional sunt strict interzise.
Art. 5 Toate statele trebuie sa se asigure ca media, in indeplinirea misiunilor sale, se bucura de o deplina protectie a legilor, a unui sistem judiciar independent si de protectia autoritatilor. Aceasta se aplica mai ales pentru a proteja jurnalistii si colaboratorii lor, in cazul unor actiuni de hartuire sau atacuri la integritatea lor fizica. Incalcarea acestor drepturi sau orice amenintari cu incalcarea lor, trebuie sa fie atent investigate si pedepsite de justitie.
Art. 6 Existenta si independenta economica a media nu trebuie puse in pericol de catre institutiile statului, institutii aflate sub influenta statului sau de catre alte organizatii. Amenintarea cu sanctiuni economice este deasemenea strict interzisa. Companiile private trebuie sa respecte independenta editoriala a media. Ele trebuie sa se abtina atat de la a exercita presiuni asupra continutului editorial cat si de la a incerca sa amestece publicitatea cu continutul editorial.
Art. 7 Institutile statului sau cele aflate sub influenta statului nu trebuie sa ingradeasca libertatea de acces la informatii a media si a jurnalistilor. Ele au obligatia de a sprijini misiunea media si a jurnalistilor de a informa.
Art. 8 Media si jurnalistii au dreptul la acces neingradit la toate stirile si sursele de informare, inclusiv la cele din afara tarii. Pentru a-si indeplini misiunea de a informa din strainatate, jurnalistii trebuie sa primeasca fara intarziere vize, acreditari sau orice alte documente necesare.
Art. 9 Publicului trebuie sa-i fie garantat accesul liber la orice media sau sursa de informatii, nationala sau internationala.
Art. 10 Statul nu poate restrictiona accesul la profesia de jurnalist.
Am luat acest text de pe o listă de discuţii, dar mi s-a părut interesant și util de a fi răspândit, pentru ideile sale sănătoase.
miercuri, 27 mai 2009
miercuri, 20 mai 2009
Familia mea e persoană publică în Italia
Cumnatu’ Dorel, că despre el e toată acțiunea din acest prim text cu diacritice, e om cu relații. Nu zic asta pentru că mă cunoaște pe mine, dar sunt și alte somități cu care interacționează. Cum ar fi, bunăoară, profesorii de la marea școală de muzică din Milano, unde Vlad (fiul lui și nepotul meu) este cel mai tânăr cursant.
Nea Dorel (că toți îi suntem datori cu niscai respect) face parte din micul grup românesc din marginea sud-estica a orașului Milano (băieți serioși, de comitet), care mai schimbă imaginea românilor printre italieni.
De 1 mai au apărut în Adevărul cum petrec ei frumos la iarbă verde.E drept că e și frumos la Idroscalo, fiind amenajat locul pentru picnic, cu gratar, coșuri de gunoi, banci și multă curățenie. Am fost acum doi ani și nu-mi venea să cred ce bine arată.
Nea Dorel e cel care arată multă deschidere către presă. (pentru conformitate: cel în pantaloni galbeni)
Deunăzi, îl descopăr pe nea Dorel la dreapta lui Berlusconi, taman în Il Giornale. Îl vedeți, cel în medalion albastru. Poza a fost făcută la inaugurarea noului spital din San Donato, unde nea Dorel este asistent medical și om de bază pentru management. În poză apar și alți români, cum e Marius, zis Birichino, la dreapta lui Dorel, cel cu barbișon. Cu ei doi am făcut un concediu minunat acum doi ani pe Costa Brava, din care jumătate de zi numai prin complexul sportiv al FC Barcelona.
Nea Dorele, poate vorbești cu amicul din fața ta să ne vedem într-o zi cu Carla Bruni și cu bărbat-su.
Nea Dorel (că toți îi suntem datori cu niscai respect) face parte din micul grup românesc din marginea sud-estica a orașului Milano (băieți serioși, de comitet), care mai schimbă imaginea românilor printre italieni.
De 1 mai au apărut în Adevărul cum petrec ei frumos la iarbă verde.E drept că e și frumos la Idroscalo, fiind amenajat locul pentru picnic, cu gratar, coșuri de gunoi, banci și multă curățenie. Am fost acum doi ani și nu-mi venea să cred ce bine arată.
Nea Dorel e cel care arată multă deschidere către presă. (pentru conformitate: cel în pantaloni galbeni)
Deunăzi, îl descopăr pe nea Dorel la dreapta lui Berlusconi, taman în Il Giornale. Îl vedeți, cel în medalion albastru. Poza a fost făcută la inaugurarea noului spital din San Donato, unde nea Dorel este asistent medical și om de bază pentru management. În poză apar și alți români, cum e Marius, zis Birichino, la dreapta lui Dorel, cel cu barbișon. Cu ei doi am făcut un concediu minunat acum doi ani pe Costa Brava, din care jumătate de zi numai prin complexul sportiv al FC Barcelona.
Nea Dorele, poate vorbești cu amicul din fața ta să ne vedem într-o zi cu Carla Bruni și cu bărbat-su.
miercuri, 13 mai 2009
Apel catre jurnalisti, organizaţii profesionale, sindicate media, patronate
12.05.2009
Alerta cu risc maxim de deprofesionalizare
Procesul de degradare a continuturilor jurnalistice a devenit tot mai acut in ultimele luni, in emisiunile informative și de dezbatere ale televiziunilor. Adeseori, aceste emisiuni s-au transformat in instante de judecata, asumandu-și deschis pozitii partizane, fie ca acestea au fost exprimate de angajatii televiziunilor sau de invitati, in multe cazuri, echilibrul relatarii fiind viciat.
Slaba documentare a subiectelor, precum și competenta uneori indoielnica a ”expertilor” au contribuit la subminarea actelor jurnalistice. Acuratetea informatiei a fost deseori sacrificata in favoarea unor zvonuri și speculatii.
Astfel, mediatizarea excesiva a unor subiecte tratate neprofesionist a adus grave prejudicii profesiei de jurnalist și publicului, afectand atat statutul socio-profesional și credibilitatea breslei, precum și dreptul publicului la corecta și libera informare.
Din nefericire, denaturarea actului jurnalistic continua și pare sa nu poata fi controlata. Iar aceasta se poate oricand intoarce impotriva breslei, fiind argumentul preferat al politicienilor, care nu inteleg ca rezolvarea sta in auto-reglementarea presei, și nu in impunerea de prevederi legale excesive la adresa libertatii de exprimare sau initierea unor legi care ingradesc libertatea presei.
In acest context, ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei (AMP) și Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI) fac un apel la asumarea de catre breasla a principiilor etice și profesionale.
De asemenea, atașam studiul de caz al AMP despre modul in care principalele televiziuni de știri din Romania au relatat despre cutremurul produs pe 25 aprilie 2009.
APEL catre jurnalisti, organizatii profesionale, sindicate media, patronate
1. Zvonuri si Speculatii. Nu prezentati sau comentati zvonuri ca informatii si stiri. Introducerea de zvonuri in circuitul informational inseamna validarea lor (in special atunci cand sunt prezentate de canalele de stiri).
2. Impostura. Promovati competenta – promovati persoane relevante pe domeniile in discutie, persoane pe care le recomanda CV-ul profesional, competenta dovedita anterior, specializarea.
3. Comentatori de serviciu. Nu exista nici ziaristi, nici politicieni multilateral-dezvoltati, cu competente si capabili sa aduca informatii pertinente pentru orice domeniu in discutie.
4. Scenaristi versus Jurnalisti. Mentionati vizibil jurnalistii si demarcati-i de entertaineri, infotaineri, comentatori, analisti, editorialisti, ghicitori sau scenaristi. Nu amestecati categoriile. Pentru invitatii permanenti sau cvasi-permanenti, postati online CV-urile lor si mentionati daca pentru prestatia de analiza televizata sunt remunerati si de catre cine.
5. Angajati. Precizati relatia invitatului cu persoana sau subiectul dezbatut (avocat, ziarist angajat, partener de afaceri etc.).
6. Judecatori. Sprijiniti separatia puterilor in stat, nu va erijati in judecatori, nu faceti presiune asupra instantelor sa ia o anumita decizie.
7. Investigatie. Criticati administratia bazandu-va pe fapte, documente, situatii concrete, prin materiale de investigatie jurnalistica bine documentate.
8. Abuzuri. Reclamati abuzurile de orice fel impotriva ziaristilor, de la abuzuri fizice la cenzura in interiorul redactiei.
9. Campanii. Refuzati campaniile de presa impuse de interesele financiare, politice sau de alta natura ale patronului.
10. Autoreglementare. Intariti organizatiile profesionale, ca actori distincti in piata media (asociatii jurnalistice, sindicate, patronat etc.). Daca breasla nu se autoreglementeaza, atunci politicienii vor incerca sa intervina din exterior.
11. Agenda-setting. Promovati mai multa diversitate in subiectele prezentate. Nu lasati politicienii sa va impuna zilnic agenda si subiectele pe care sa le discutati si rediscutati la nesfarsit.
12. Echilibru versus panica. Evitati folosirea imaginilor cu potential de a induce panica in randul populatiei. Prezentati un discurs echilibrat! Mai ales, in cazul relatarilor despre producerea catastrofelor naturale. Fara atitudini grave, intrebari alarmante si irelevante, fara imagini ce promoveaza panica atunci cand ilustrati un subiect.
13. Informatii fara atribuirea sursei. Precizati sursa informatiilor citate de pe Internet.
ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei
Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatii.
P.S. Stiu ca pare ca imi bag nasul in ciorba altuia, insa ma intereseaza (ca pe multi altii) modul in care suntem informati. Sper sa ajute la rememorarea principiilor care au facut din presa romaneasca a ultimului deceniu din mileniul trecut un factor de dezvoltare a democratiei. In principu, n-am facut decat sa transmit mai departe un mesaj pus pe o lista de discutii, din partea unor organizatii de media.
Alerta cu risc maxim de deprofesionalizare
Procesul de degradare a continuturilor jurnalistice a devenit tot mai acut in ultimele luni, in emisiunile informative și de dezbatere ale televiziunilor. Adeseori, aceste emisiuni s-au transformat in instante de judecata, asumandu-și deschis pozitii partizane, fie ca acestea au fost exprimate de angajatii televiziunilor sau de invitati, in multe cazuri, echilibrul relatarii fiind viciat.
Slaba documentare a subiectelor, precum și competenta uneori indoielnica a ”expertilor” au contribuit la subminarea actelor jurnalistice. Acuratetea informatiei a fost deseori sacrificata in favoarea unor zvonuri și speculatii.
Astfel, mediatizarea excesiva a unor subiecte tratate neprofesionist a adus grave prejudicii profesiei de jurnalist și publicului, afectand atat statutul socio-profesional și credibilitatea breslei, precum și dreptul publicului la corecta și libera informare.
Din nefericire, denaturarea actului jurnalistic continua și pare sa nu poata fi controlata. Iar aceasta se poate oricand intoarce impotriva breslei, fiind argumentul preferat al politicienilor, care nu inteleg ca rezolvarea sta in auto-reglementarea presei, și nu in impunerea de prevederi legale excesive la adresa libertatii de exprimare sau initierea unor legi care ingradesc libertatea presei.
In acest context, ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei (AMP) și Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI) fac un apel la asumarea de catre breasla a principiilor etice și profesionale.
De asemenea, atașam studiul de caz al AMP despre modul in care principalele televiziuni de știri din Romania au relatat despre cutremurul produs pe 25 aprilie 2009.
APEL catre jurnalisti, organizatii profesionale, sindicate media, patronate
1. Zvonuri si Speculatii. Nu prezentati sau comentati zvonuri ca informatii si stiri. Introducerea de zvonuri in circuitul informational inseamna validarea lor (in special atunci cand sunt prezentate de canalele de stiri).
2. Impostura. Promovati competenta – promovati persoane relevante pe domeniile in discutie, persoane pe care le recomanda CV-ul profesional, competenta dovedita anterior, specializarea.
3. Comentatori de serviciu. Nu exista nici ziaristi, nici politicieni multilateral-dezvoltati, cu competente si capabili sa aduca informatii pertinente pentru orice domeniu in discutie.
4. Scenaristi versus Jurnalisti. Mentionati vizibil jurnalistii si demarcati-i de entertaineri, infotaineri, comentatori, analisti, editorialisti, ghicitori sau scenaristi. Nu amestecati categoriile. Pentru invitatii permanenti sau cvasi-permanenti, postati online CV-urile lor si mentionati daca pentru prestatia de analiza televizata sunt remunerati si de catre cine.
5. Angajati. Precizati relatia invitatului cu persoana sau subiectul dezbatut (avocat, ziarist angajat, partener de afaceri etc.).
6. Judecatori. Sprijiniti separatia puterilor in stat, nu va erijati in judecatori, nu faceti presiune asupra instantelor sa ia o anumita decizie.
7. Investigatie. Criticati administratia bazandu-va pe fapte, documente, situatii concrete, prin materiale de investigatie jurnalistica bine documentate.
8. Abuzuri. Reclamati abuzurile de orice fel impotriva ziaristilor, de la abuzuri fizice la cenzura in interiorul redactiei.
9. Campanii. Refuzati campaniile de presa impuse de interesele financiare, politice sau de alta natura ale patronului.
10. Autoreglementare. Intariti organizatiile profesionale, ca actori distincti in piata media (asociatii jurnalistice, sindicate, patronat etc.). Daca breasla nu se autoreglementeaza, atunci politicienii vor incerca sa intervina din exterior.
11. Agenda-setting. Promovati mai multa diversitate in subiectele prezentate. Nu lasati politicienii sa va impuna zilnic agenda si subiectele pe care sa le discutati si rediscutati la nesfarsit.
12. Echilibru versus panica. Evitati folosirea imaginilor cu potential de a induce panica in randul populatiei. Prezentati un discurs echilibrat! Mai ales, in cazul relatarilor despre producerea catastrofelor naturale. Fara atitudini grave, intrebari alarmante si irelevante, fara imagini ce promoveaza panica atunci cand ilustrati un subiect.
13. Informatii fara atribuirea sursei. Precizati sursa informatiilor citate de pe Internet.
ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei
Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatii.
P.S. Stiu ca pare ca imi bag nasul in ciorba altuia, insa ma intereseaza (ca pe multi altii) modul in care suntem informati. Sper sa ajute la rememorarea principiilor care au facut din presa romaneasca a ultimului deceniu din mileniul trecut un factor de dezvoltare a democratiei. In principu, n-am facut decat sa transmit mai departe un mesaj pus pe o lista de discutii, din partea unor organizatii de media.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)