marți, 31 august 2010

Mică enciclopedie comică: ce este criza şi cum se poate realiza cu mijloace la îndemâna tuturor

Prezentarea in "romaneste" a mecanismului crizei financiar-economice

Unii intâmpina dificultati in a intelege mecanismul crizei. Pentru cei mai multi, acesta le apare ca ceva extrem de complicat si cu origini obscure. In fond, este mai simplu decât ne-am putea inchipui. Cineva a avut inspiratia de a sintetiza aceasta stare intr-un scenariu compus din zece etape. Iata-l:

1. Ion are o crâsma. Pentru a-si spori vânzarile, el decide sa le ofere clientilor (majoritatea - betivani neispraviti) bautura pe datorie. Isi noteaza cu grija datoria fiecarui client, tinând astfel un bilant al creditelor acordate. Pe masura ce se raspândeste vorba ca Ion te serveste acum in schimbul promisiunii de a plati in viitor,numarul clientilor creste, iar vânzarile de bautura asijderea. Pe faza, Ion profita de ocazie si scumpeste tuica si berea .

2. Un consilier bancar abil isi da seama ca afacerea lui Ion este de viitor si ii acorda acestuia un credit pentru dezvoltarea cârciumii. Creditul este garantat cu creantele acumulate de Ion - promisiunile de plata ale betivanilor care ii trec pragul.

3. Superiorii consilierului bancar - baieti destepti, cu indelungata expertiza in mobilizarea resurselor financiare - refinanteaza creditul acordat lui Ion prin emisiunea a trei tipuri de obligatiuni, garantate, desigur, cu datoriile alcoolicilor: BEAU-BOND, BEAT-BOND si VOMIT-BOND.

4. Aceste titluri financiare sunt cumparate si tranzactionate apoi pe piata internationala. Multi investitori nu inteleg ce inseamna aceste obligatiuni si cu ce sunt garantate. Cu toate acestea, cererea pentru ele creste, alimentata de cresterea continua a cotatiilor.

5. Intr-o buna zi, cu toate ca preturile continua sa urce, managerul de risc al unei banci (concediat ulterior, fiindu-i reprosata atitudinea pesimista) decide ca este timpul sa ceara plata datoriilor acumulate de betivii care frecventeaza crâsma lui Ion.

6. Datornicii nu au cum sa plateasca. Ion nu isi poate rambursa creditul contractat de la banca si intra in faliment.

7. Obligatiunile BEAU-BOND si BEAT-BOND isi pierd 95% din valoare. VOMIT-BOND sta ceva mai bine, valoarea ei stabilizându-se dupa o prabusire de 80%.

8. Furnizorii cârciumii lui Ion intâmpina serioase dificultati financiare, dupa ce clientul lor a inchis portile si dupa ce obligatiunile in care investisera masiv si-au pierdut valoarea. Furnizorul de tuica este preluat de o firma concurenta, iar fabrica de bere intra in faliment.

9. Banca este salvata de la faliment de catre Guvern, in urma unor consultari dramatice intre partidele politice.

10. Fondurile necesare acoperirii pierderilor sunt obtinute prin impozitele platite de catre persoanele care nu consuma alcool.

Nu stiu cine este autorul acestei demonstratii. Ea a circulat pe Internet. Cred insa, ca, pentru claritatea demonstratiei, ar merita un premiu NOBEL pentru economie. Si o popularizare corespunzatoare.

Chiar daca nimeni nu invata nimic din lectiile istoriei. Si din crize...

P.S. Mulţumesc celui care mi-a transmis mesajul. Mi s-a părut atât de valoros încât m-am simţit dator să-l fac public, deoarece cred că poate face parte din patrimoniul ştiinţific universal.

joi, 5 august 2010

Cum se conduce BMW X5



Oare n-ar trebui şi un test IQ la obţinerea permisului? Cred că s-ar rezolva multe din problemele aglomeraţiei pe şosele.

marți, 3 august 2010

Anularea penalităţilor la întreţinere. Cum se aplică?

Se şterge doar o parte din penalităţi

În acest timp, ieşenii solicită informaţii despre modul prin care ar putea fi scutiţi de plata unor sume importante. „În ultimele două săptămâni am avut în jur de 30 de solicitări în acest sens. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu vor fi scutiţi în totalitate de la plata penalităţilor. Să luăm ca exemplu un ieşean care în decursul timpului şi-a mai achitat din debit pentru a nu-i creşte penalităţile. Dacă acesta are în prezent o restanţă de 1.000 lei şi penalităţi în valoare de 3.000 lei, îi vor fi anulate penalităţile aferente celor 1.000 de lei, evident, după achitarea debitului, nu întreaga penalitate”, susţine Tudor Tudose, directorul SC Termo-Service. Articolul integral în Evenimentul

Penalitatile ar putea fi sterse si din dosarele de judecata

Astfel, reprezentantii SC Termo-Service SA sustin ca si persoanele aflate in procese de recuperare a debitelor cu furnizorii ar putea scapa de penalitatile generate de datoria inregistrata la data adoptarii legii. "De exemplu, daca o persoana are un debit de 1000 lei si penalitati tot de 1000 lei, generate de aceasta datorie, si se afla in proces de judecata, ar putea scapa de penalitati, daca-si achita datoria. Procesul ar fi inchis astfel, pentru ca datoria se recupereaza intr-un final, iar penalitatile se anuleaza conform legii respective. Este o masura buna, dar nu poate fi aplicata deocamdata pentru ca nu au aparut normele metodologice. Intre timp, am primit si cereri in acest sens, de la oameni care ar fi tentati sa-si achite datoriile pentru a scapa de penalitati si inclusiv de procese", a declarat Tudor Tudose, directorul SC Termo-Service SA. Ştirea poate fi citită integral pe Bună Ziua Iaşi.

Câteva observaţii:

1. E foarte bine că se reduc datoriile populaţiei. În istoria recentă au mai fost câteva încercări, nefinalizate corespunzător, din păcate. Este cazul ca statul să intervină cu compensaţii la toate masurile de sacrificiu din perioada crizei.
2. De remarcat că nu vor fi şterse toate penalităţile, ci doar cele pentru care este achitată restanţa. Pentru restanţe achitate deja, care au produs penalităţi aflate în prezent pe lista de plată, obligaţia revine proprietarului sau chiriaşului, după caz.
3. Furnizorii nu ştiu cum vor anula penalităţile. Ce furnizori vor anula penalităţi şi ce se va întâmpla cu procesele de penalităţi câştigate de către aceştia, unele aflate deja la executare? Să sperăm că normele vor clarifica această problemă.
4. Cine va verifica veniturile solicitanţilor? Ce acte vor fi necesare? Vor fi suficiente adeverinţele de venit şi declaraţiile pe proprie răspundere? Conform legii, impunerea majorărilor de întreţinere este un drept al asociaţiei. Dacă acest drept va fi transferat altor instituţii se vor complica socotelile asociaţiei. În afară de temporizarea produsă de plimbarea actelor de la o instituţie la alta, va apărea şi problema corelării intereselor furnizorilor. Dacă un cetăţean plăteşte 1000 de lei restanţă şi 1000 de lei penalităţi (cazul simplu citat) cărui furnizor îi vor fi repartizate penalităţile (inclusiv radierea lor)? Dacă sunt mai mulţi, cine şi cum va face repartizarea?

Sper că normele vor apărea cât mai curând şi vor conţine instrucţiunile necesare şi corecte, astfel încât să putem aplica eficient şi în avantajul cetăţenilor legea nr. 175/2010.